Psihologul Keren Rosner vorbește la GÂNDUL LIVE despre cazul adolescentei bătute de alte trei minore și cauzele are ar fi dus la un asemenea comportament agresiv din partea agresoarelor, precum și modul în care ar trebui gestionată situația astfel încât tinerii să nu mai aibă astfel de comportamente și să își dea seama de consecințele și repercursiunile pe care le au.
„Cred că s-au amplificat asemenea cauze. Violența se propagă și este sursă de inspirație pentru foarte mulți tineri și, în ultimul timp, foarte multe tinere, care găsesc ca singură formă de comunicare și de exprimare a emoțiilor și a intențiilor, prin bătaie.
Sunt niște răfuieli demonstrative, care în general se fac în grup, în acest caz observ că sunt doar 2 protagoniste. Dar ele sunt demonstrative, în public, și ceea ce este frapant este că atitudinea celor din jur este una pasivă ei doar privesc, eventual filmează, este o indiferență. Noi, când privim, suntem foarte revoltați de ceea ce vedem. Dar mă întreb, persoanele care sunt acolo, aproape, și ar putea să intervină, de ce au aceeași trăire și nevoia de a înterveni? E o pasivitate și o indiferență, în general, în societate, în ceea ce privește violeța. este cumva acceptată tacit i asta este foarte grav.
Am observat regrete tardive, în care eu nu cred, și doar în sentimentul că – uite, am demonstrat că eu sunt mai puternică – e un gen de intimidare care influențează foarte mult viitoarele rivale ca să nu mai atenteze la iubitul respectivei persoane agresive. Probabil că, în primul rând, este vorba despre educație și despre familie, și dacă educația este insuficientă, ar trebui să se intervină prin forme de pedeapsă. Faptul că sunt doar mediatizate, cred că nu se face decât să se lanseze ideea – poți să devi celebră prin astfel de acte de violențe. Pedeapsa este cea care, probabil, ar descuraja și i-ar face și pe părinți să fie mai atenți la copiii lor, nu atunci când sunt publice părinții să vină și să fie foarte uimiți, să nu-și recunoască comprtamentele copiilor. E vorba de o relație defectuoasă în familie, probabil, de agresiune și de obișnuița cu agresivitatea, pe care o manifestă și în exterior.
Șigur, vorbim de persoane care au stimă de sine și o încredere în sine foarte scăzută din moment ce doar violența poate fi cea care pune stavilă unor astfel de tentații a iubiților”, a declarat psihologul la GÂNDUL LIVE.
„Este o formă de celebritate și, în cadrul grupurilor, probabil că acestea vedetele, cele care apar și își manifestă dorința prin violență sau intimidează prin violență. Este de condamnat această manifestare. Trebuie să privim în ansamblu, și adolescenta (n.r. de 14 ani, recidivistă), face parte dintr-o familie cu o anumită situație și poziție în societatea respectivă și probabil că tânăra se baza pe influența părinților, pe intervenția lor și pe mușamalizarea unor eventuale repercursiuni. Din acest motiv insist foarte mult pe o pedeapsă care să fie publică așa cum sunt și imaginile și comentariile astfel încât un tânăr să înțeleagă că există niște consecințe pe care el și le asumă în acel moment. Sigur că, în cadrul grupului, există acea influență și el va fi în acele momente foarte important și nu va ține cont de consecințe, însă sunt sigură că vor minimaliza aceste porniri și nu se vor mai plănui. Pentru că usnt plănuite, nu spontane. Toate aceste manifestări și comportamente sunt într-un plan – să meargă într-un anumit loc, să întâlnească o anumită persoană. În general se întâmplă în grup pentru că în grup au mai mult curaj și sunt susținute și dacă mai filmează cineva și ajung pe rețelele de socializare consideră că este un atuu. Trebuie descurajate astfel de comportamente prin toate mijloacele.
Educația este principala sursă a unui comportament dezirabil, dar trebuie să înțelegem că dacxă nu interv ine educația sau dacă au părințoi toleranți, permisivi sau indiferenți sau care sunt foarte ocupați și nu au timp saă îl dedice copiilor lor, aceștia vor căuta atenția și vizibilitatea în altă parte. Însă este necesar ca acest comportament să fie corectat deoarece este perioada în care se structurează personalitatea, principiile de viață, și ele se vor structura în această formă deformată”, a mai explicat Keren Rosner.
„Victima este cea care suportă consecințele care nu sunt doar imediate (că simte doar durere fizică și că va trece iar totul va intra în normal). Sunt niște răni psihice pe care victima le poate duce ani și ani de zile. Am înbtâlnit persoane care au fost supuse bullyingului și comportamentului violent din partea altor grupuri și care și-au restructurat manifestările și comportamentul total diferit de cum era înainte. Au devenit niște persoane submisive sau temătoare, care nu au știut cum să relaționeze în grup, cum să aibă încredere în oameni și mai puțin au ales să fie lideri și să își spună punctul de vedere și să ia cuvântul atunci când au ocazia”, a mai explicat psihologul la GÂNDUL LIVE.
„Părinții care nu fac nimic și nu corectează comportamentul copilulului înseamnă că tacit ei sunt de acord cu acel comportament violent. Dacă un copil vine agresat și se plânge părintelui agresorului și părintele nu intervine, înseamnă că tacit este de acord cu acest comportament. Eu nu cred că majoritatea părinților încurajează explicit violența, însă poate că prin atitudinea lor transmit acest mesaj că violența este ceva agreabil… ceea ce este total greșit și fals. Iar din punctul celorlalți părinți, care vor să vină ei să reglementeze situația dacă legea nu intervine, dacă nu se face dreptate… am observat că în general, părinții victimei sunt părinți care nu au comportamente agresive și nu au curajul să intervină în același mod. Există o discrepanță de obicei. Deobicei, părinții agresorilor au o putere dată de un anumit statut social, fie cea a banului sau a deciziei, și atunci este o inegalitate. Și atunci părinții victimelor nu reacționează pentru că ajung la anumite discuții și se mușamalizează, se stinge conflictul, fie nu au tăria, nu au curajul, să își ceară drepturile și să se lupte pentru copiii lor și ajung să fie neglijate aceste evenimente, trecute sub tăcere, și victima, posibil, în viitor, să fie agresată din nou, fie va rămâne cu acea traumă. Mulți rămân cu traume după astfel de tratamente pentru că sunt unele umilitoare, sunt complet dureroase și fizic și psihic. Dar ele sunt publice și sunt făcute în public ceea ce influențează mai mult trăirea afectiv-emoțională a victimei, felul în care se simte în grup, cum se raportează la adolescenții de vârsta lor. Este dramatic. Părinții ar trebui să înțeleagă, cu toată jena și umilința, ar trebui să acționeze, dar acțiunea lor ar trebui să aibă finalitate – dacă merg și își cer dreptatea și drepturile și nu se întâmplă nimic, din contră, poate ei sunt blamați și sunt dați afară că nu e nimic grav, sigur că nu o să aibă curajul data viitoare să aibă o reacție pentru că sunt și ei descurajați la rândul lor. Dar trebuie protejați acești copii abuzați. Să nu uităm că bullyingul este o amploare extraordinară în școli și se manifestă aproape vizibil în fața adulților și nimeni nu ia atitudine. Să presupunem că adolescenții stau deoparte pentru că simt frică și nu vor să fie la rândul lor victime, dar adulții ar trebui să intervină și să se facă care repercursiunile să fie simțite de către agresor și descurajate de agresor”, mai punctează Keren Rosner.
Un bărbat a fost bătut crunt în cartierul Rahova din București, miercuri seară, după ce s-a luat la ceartă cu o femeie și a lovit-o. Lucrurile au degenerat rapid în momentul în care un martor l-a luat la bătaie cu o bâtă. Bărbatul se afla în stare de ebrietate și se pare că s-a luat la ceartă cu femeie din cauza unui conflict între copiii lor. Martorii incidentului, după ce au văzut că femeia a fost lovită, s-au năpustit asupra bărbatului și l-au luat la bătaie cu bâta.
„Vorbim despre intervenția prin violență a unor grupuri obișnuite cu violența care doar așa știu cum să trateze orice problemă, prin agresiune și violență. Nu au obiceiul comunicării verbale și a discutării problemei și rezolvării într-un mod civilizat. Probabil că varianta cea mai bună ar fi fost ca cei care au intervenit să fi sunat la 112, să intervină Poliția. și legea să fie cea care intervine, nu să degenereze o astfeld e violență până o persoană este grav rănită. Sunt manifestări care se iscă parcă de nicărieri, din lucruri mkinore, nu înseamnă că acei copii au avut neapărat un conflict foarte grav, ci este vorba de orgoliul părinților, și de disputa între adulți care poate să ducă la astfelde comportamente foarte violente. Pentru un adult, este mai puțin probabil ca educația să mai poată interveni, însă legea poate și să facă în așa fel încât să descurajeze astfel de consecințe pentru că sigur acest conflict nu se termină aici. Repercursiunile vor fi în timp pentru că resentimentele rămân, este vorba de persoane care probabil locuiesc în proximitate, deci probabil se vor mai întâlni și șansa ca ele să recidiveze este foarte mare.
Sunt grupuri care au această cultură a violenței și felul lor de ase valoriza este doar prin expresia violeneței și intimidarea celor din jur. (…) Dacă aceastăp cultură ar fi răsălătită prin penalizări, probabil că ar fi total descurajată penbtru că nu întotdeauna violența se naște între două grupăuri care au acest cult și care vorbesc prin limbajul pumnului, ci există de foarte multe ori o discrepanță – persoane care nu știu decât să se manifeste violent și persoane crae nu reacționează și atunci este foarte grav ca un copil, unadolescent, o persoană, să intre în vârtejul unui astfel de eveniment care are repercursiuni emoționale pe o perioadă foarte lungă deoarece teama, frica, de a locui în acel perimetru, de a reîntâlni cu persoanele cu care știi că ai avut un conflict este foarte mare. Cunpsc copii care au fost agresați în acest fel și viața lor s-a schimbat pentru că aveau o permanentă. Încercau să ajungă acasă pe străzi ocolitoare ca să nu treacă printr-o zonă und eștia că sunt niște persoane care au astfel de comportamente. Viața unui om se poate schimba în urma unor astfel de lupte de stradă”, a mai declarat psihologul la GÂNDUL LIVE.